duminică, 10 octombrie 2010

Oana Pellea “Jurnal 2003-2009”

Nu sunt dintre cei care se dau în vânt după cărţi de memorialistică a persoanelor care şi-au câştigat astfel celebritatea. Oana Pellea m-a surprins insa plăcut în jurnalul său. Cateva pagini, sase ani si experienţa unei vieţi traite cu rost...

Cu o fineţe şi o pedanterie respectabilă, povesteşte despre ultimii şase ani din viaţa sa, de la moartea  iubitei sale mame. Nu aş fi crezut niciodată că o femeie extraordinară cum este actrita  Oana Pellea se poate simti singură, părăsită, urâtă, neiubită, neînţeleasă..

Câteva rânduri din carte:

 “Ce prostie şi scrisul ăsta, dacă nu poţi să scrii un oftat, atunci la ce serveste? Cum se scrie un oftat sau un urlet sau o lacrimă sau un zâmbet… Nu poţi să le prinzi între semnele astea absurde numite litere”.

Ce legătură au toate urâţeniile şi toate nedreptăţile şi toate mârlăniile cu viaţa noastră? Dacă ţi se întamplă ceva înseamnă că trebuia să ţi se întample. Nu e vina nimănui. E uşor să găsesti vinovaţi. Nu e vina nimănui. Dacă a existat întâmplarea asta în viaţa mea, trebuie să învăţ ceva din ea. Si am învăţat. Important e să nu mă înrăiesc eu. Să nu mă înnegresc eu.”



Recomand cartea.. E bine să cunoaşteţi un om, un actor, şi dincolo de bliţuri emisiuni şi filme.


Un comentariu:

  1. Compliments for your blog and pictures included, I invite you to see the photo blog,
    CLICK PHOTOSPHERA

    Each week released a new album

    Greetings from Italy

    Marlow

    RăspundețiȘtergere