Cele mai frumoase iubiri

V-ati gandit vreodata ca povestea dumneavoastra de dragoste, mai fericita sau mai trista, poate deveni subiect de carte?

Ca mii de femei din lumea asta se pot regasi in cuvintele voastre, scrise pe un blog intr-un moment de incrancenare in care simteati nevoia sa impartasiti cuiva fericirea sau durerea voastra?

Ei bine, Alice Nastase, redactor-sef al revistei Tango, a strans cele mai frumoase povesti de dragoste primite de la cititoarele sale si le-a legat intr-un volum.

Astfel, au prins viata “Cele mai frumoase iubiri”, traite cu patima si scrise cu har de Alice Nastase, Simona Catrina, Aurora Liiceanu, Oreste Teodorescu, precum si de alti editori consacrati, colaboratori pretiosi si cititori talentati ai revistei Tango.

Iata ce spune autoarea, in prefata cartii: "“Primeam la redactie povesti de dragoste impresionante in care m-am regasit intr-o forma sau alta. Pe unele le-am citit zambind, pe altele cu ochii incarcati de lacrimi si pot spune cu sinceritate ca pe multe dintre ele am fost invidioasa".

Am citit cartea pe nerasuflate. Sunt povesti de viata, povesti care oamenii le-au trait, si, in mod altruist, le-au impartasit cu altii.

V-o recomand.

O agenţie de modelling din Cehia, la vânătoare de fete frumoase din Republica Moldova

Zeci de fete frumoase din întreaga țară s-au prezentat în weekend-ul acesta la liceul „Spiru Haret" din Chișinău pentru a participa la un casting pentru o agenție de modelling din Cehia. Lipsite de orice urmă de machiaj pe față, îmbrăcate în colanți și încălţate cu tocuri înalte, fiecare dintre ele se vedea deja pe coperțile revistelor de modă

Maria și Nadia Buza sunt două tinere de 16 ani ce se deosebesc de celelalte participante. Și asta datorită faptului că sunt gemene și seamănă ca două picături de apă. Sunt eleve la liceul „George Meniuc" din capitală și fac modelling de câteva luni. Chiar dacă nu corespund rigorilor impuse de organizatori, înălțimea lor fiind mai mică de 1,70 metri, criteriu eliminatoriu în asemenea selecţii, ele spun că au avut întotdeauna un as în mânecă.
"Este greu să te faci remarcată într-o țară cu atâtea fete frumoase"
„Prima experiență în modelling am avut-o pe la 11 ani, când o firmă americană de haine pentru copii ne-a ales ca să pozăm pentru un catalog. Suntem gemene și asta a constituit întotdeauna un avantaj pentru noi. Am mai avut de-atunci și alte colaborări sporadice cu unele agenţii ", spun fetele.

Între timp au urmat cursuri de canto, pian, dansuri, însă marele lor vis este să devină modele. „Este foarte greu să te faci remarcată într-o țară cu atâtea fete frumoase, iar șansele de a fi mai mult decât o scurtă apariție pe coperta unei reviste sunt foarte mici. Mai există și problema financiară, căci cursurile de modelling sunt destul de costisitoare. Cu toate acestea, suntem destul de încrezătoare și optimiste. Poate, vom reuși", speră gemenele.

Fetele cu „vino-ncoa'", la mare căutare
Reprezentanții agenției de modelling din Praga afirmă că nu au venit la vânătoare de frumuseți, pentru că știu foarte bine că Republica Moldova stă bine la acest capitol. Elementul pe care vor să-l găsească la fetele dornice de faimă stă ascuns în caracterul, atitudinea și personalitatea lor. „Toate fetele sunt drăguțe, iar dacă ar fi să ne orientăm după acest criteriu ne-ar fi foarte greu să selectăm doar câteva. Vrem să găsim la o fată acel „vino-ncoa'" ce ne va convinge imediat că ea merită să fie aleasa. Dacă vor fi mai multe, cu atât mai bine. Parametrii corporali nu contează foarte mult, atât timp cât fata are un potențial mare și noi știm că este posibil să modelăm silueta ei", a declarat pentru „Adevărul" Filip Knesl, directorul revistei „Faiyo" din Cehia. Experiența în modelling constituie însă un avantaj pentru cea care va fi selectată. „Sunt foarte multe începătoare printre fete, care necesită lecții de ținută, mimică, arta vorbirii sau cea scenică. Cele care posedă deja aceste calităţi au şanse mai mari să fie selectate", a conchis Knesl.

Majoritatea fetelor venite la casting sunt elevele agenției de modele „Viva Models" din Chișinău. Fondată acum 13 ani de către creatoarea de modă Valentina Vidrașcu, care le este și profesoară fetelor, școala de modă a „crescut" sute de adolescente devenite astăzi modele de talie internațională.

Republica Moldova s-a clasat pe locul 8 la Eurovision Junior

Tanarul interpret Stefanel Roscovan si piesa sa "Ali Baba" au adus Republicii Moldova locul 8 la concursul Eurovision Junior 2010, care a avut loc sambata, 20 noiembrie, la Minsk, Belarus.

Ştefănel Roşcovan a evoluat al doilea pe scena de la Minsk şi a impresionat cel mai mult publicul din Malta, care i-a acordat 10 puncte. Nicio ţară participantă la concurs nu a oferit Moldovei punctajul maxim de 12 puncte.

Concursul a fost castigat de Vladimir Arzumanyan de 11 ani din Armenia, care a interpretat piesa "Mama". El a fost urmat in clasament de reprezentantii Rusiei si Serbiei.

Stefanel Roscovan are 11 ani si este fiul unui regretat compozitor si interpret basarabean, Anatol Roscovan. Reprezentantul Republicii Moldova la Eurovision-ul pentru copii este castigatorul a numeroase premii si trofee, printre care si “Cerbul de Aur” sau “Mamaia Copiilor” din Romania. 

Visul studentului basarabean: băutură ieftină şi ore mai puţine

De ziua lor, tinerii care studiază la facultăţile din capitala Moldovei au avut parte de o distracţie pe cinste alături de formaţii de renume, printre care Yolanda Be Cool. Întrebaţi de „Adevărul" ce ar face dacă ar fi miniştrii Educaţiei, studenţii au venit cu o listă haioasă de reforme.

„E sărbătoare și răsună muzica", vorba cântecului. Ieri, de Ziua Studenților, Piața Marii Adunări Naționale (PMAN) din Chişinău a devenit pentru câteva ore un adevărat centru de distracții. O seară de noiembrie călduroasă, muzică bună și gașcă alături, asta a fost tot ce le-a trebuit studenţilor pentru a se distra. Zeci de mii de tineri au ieșit să-și sărbătorească ziua, unica de altfel în care și chiulitul de la ore le-a fost permis.  „Am venit să ne vedem cu prietenii, să bem o bere și să ascultăm muzică. Astăzi nici la lecții n-am fost, toată ziua ne-am plimbat prin oraș. E ziua studentului, avem acest drept", spune în fugă un grup de trei tineri de la Academia de Studii Economice din Capitală. „Studenţia este una dintre cele mai frumoase perioade din viaţă. Această sărbătoare este o bucurie, şi o nostalgie în acelaşi timp", a mărturisit Alina, studentă în ultimul an la Universitatea Agrară.

Studenţii ar tăia din cursuri
Tânăra spune că, dacă ar fi ministrul Educaţiei, ar reactualiza în primul rând curricula universitară. „Toţi studenţii se avântă la burse şi programe de studii în afară. Şi nu doar ca să facă un schimb de experienţă culturală, ci pentru că nu le place acasă. Dacă aş fi ministru, aş schimba ceva în această direcţie, ca să nu mai fugă studenţii de ore ca dracu' de tămâie. Aş da tinerilor posibilitatea să aibă acces gratuit la sala de sport, înot sau transport public. Aş face reduceri la băuturi în cluburile de noapte şi aş omite câteva cursuri. Sunt prea multe şi ne obosesc", mărturiseşte Radu, student basarabean la Drept.

„We no speak Americano" a făcut senzaţie
De ziua lor, studenţii moldoveni au mai putut să intre gratuit în sălile de concerte, teatre sau muzee. Chiar şi aşa, puţini au fost cei care au trecut pragul instituţiilor de cultură.
„N-am mai fost la muzeu încă de când eram elev", a spus Vlad, student la Facultatea de Achiziţii şi Comerţ. În schimb, tinerii au aşteptat cu sufletul la gură cea mai titrată formaţie a momentului, Yolanda Be Cool, autorii hitului „We no speak Americano". „Am venit pentru ei. Piesa face ravagii în discoteci", a declarat Victor, student în capitala Moldovei. Înainte de prestaţia trupei australiene, au mai urcat pe scenă trupele Akord, Gândul Mâţei, interpreţii Karizma, Pavel Parfeni, Adriana Rusu şi formaţia Naguale.

Stela Dănilă, pentru "Adevarul"

Şapte lucruri pe care nu le ştiai despre Moldova

Pentru marea majoritate, Moldova e doar cea mai săracă ţară din Europa sau, într-o abordare mai nostalgică, o altă ţară unde se vorbeşte română. Cât despre “fetele” frumoase sau rackeţi, lor li s-a dus deja vestea în toată Europa… Nu că am fi noi, românii, mai în măsură să vorbim.
De fapt, există destule capitole la care vecinii noştri de la est ne surclasează, aşa cum vom vedea şi din acest articol: Şapte adevăruri despre Moldova şi moldoveni.

1: Primul milionar din .ro vine din R. Moldova
Basarabeanul Călin Fusu este primul milionar din Internetul românesc. Venit în România la 16 ani a început făcând “bişniţă” cu calculatoare ruseşti. Nu prea a avut el succes, dar norocul avea să i se schimbe. Zece ani mai târziu, a fondat împreună cu trei colegi RoGenerator, iar după alţi zece ani a reuşit să vândă o bucăţică din această firmă (devenită între timp Neogen) pentru 6 milioane de euro.

2: Românii au Romtelecom, moldovenii au Moldtelecom
Asemănarea dintre companiile naţionale de telecomunicaţii din România şi Moldova se opreşte la nume, iar comparând oferta de servicii nu ne este prea greu să înţelegem de ce. Abonamentul de bază pentru telefonia fixă ne costă pe noi de 19 ori mai mult decât pe moldoveni.
După două încercări eşuate de privatizare la începutul anilor 2000, Moldtelecom era văzută ca o gaură neagră pentru bugetul statului, şi aşa confruntat cu grave probleme economice. Totuşi s-a investit masiv în repoziţionarea companiei, iar odată cu noile servicii au venit şi rezultatele: revista “Standard Financiar” a desemnat-o în 2009 a doua cea mai valoroasă companie din Republica Moldova, chiar în spatele Moldova-Gaz, cu active estimate la 2,7 miliarde de lei moldoveneşti (740 de milioane de RON). Mai mult, în aceste perioade tulburi pentru economia mondială, Moldtelecom a fost printre puţinele telecomuri din regiune care a încheiat anul trecut pe profit.

3: La Chişinău se încearcă televiziunea digitală, la Bucureşti — pauză
În Moldova sunt trei reţele naţionale de televiziune. Moştenire a fostului imperiu sovietic, cele trei reţele care acoperă aproximativ întreg teritoriul ţării au fost împărţite frăţeşte după independenţă. Una şi-au păstrat-o moldovenii, iar celelalte două au început să retransmită TVR-ul românesc şi, respectiv, Ostankino. Între timp Televiziunea Română a zburat din schemă, dar nici primul canal rusesc nu mai e ce a fost odată: astăzi numai jumătate din programele de pe reţeaua de stat numărul doi sunt transmise de la Moscova, restul e producţie locală (cea mai mare parte în limba română, din cauza constrângerilor legislative). Între timp, planurile ministerului tehnologiei informaţionale de la Chişinău sunt şi mai ambiţioase. În următorii patru ani, odată cu implementarea tehnologiei digitale (DVB-T), moldovenii ar putea recepţiona în total 24 de canale prin eter, cam cât o întreagă grilă de programe de la un operator de cablu anologic. Deja există două multiplexuri în testări, care acoperă capitala şi zona metropolitană, în rază de 30-40 de km.
În România pe de altă parte, guvernul tocmai a amânat cu trei ani data încetării transmisiei analogice.

4: HD Voice s-a lansat în premieră mondială în Moldova
Pentru lansarea acestui nou standard de calitate a sunetului nu s-a ales Franţa, Anglia sau România. Moldova a fost ţara care a găzduit premiera mondială a serviciului HD voice, pe data de 9, luna a noua, 2009, la ora 9.09 seara. HD voice înseamnă practic sunet natural al vocii interlocutorului, chiar dacă el se află la sute de kilometri distanţă. Cu această inovaţie, filiala locală Orange a luat premiul pentru cel mai bun debut la Mobile World Congress 2010 din Barcelona, prestigiosul eveniment anual dedicat telecomunicaţiilor mobile.

5: Acoperirea 3G e mai bună când treci graniţa
Poate că aerul moldovenesc i-a priit “portocalei”, pentru că, pare-se, s-a hotărât să facă din Republica Moldova un veritabil paradis high-tech. Deja peste 600 de localităţi au acoperire 3G+ (o mare parte dintre ele la viteze de 14,4 Mbps), ceea ce înseamnă aproximativ 88,5 la sută din populaţie – dublu faţă de ce oferă orice operator de dincoace de Prut. Vorbim, bineînţeles, de 3G în banda de 2100Mhz, standardul cel mai des întâlnit pentru aceste servicii, şi suportat de marea majoritate a terminalelor mobile.
Şi Orange nu este singurul înhămat la căruţă. Unité (subsidiară a Moldtelecom), al treilea jucător intrat pe piaţă, a bătut monedă pe serviciile 3G chiar din prima zi, reuşind să acopere la lansare 68 la sută din teritoriul republicii.

Acoperirea 3G în Republica Moldova. De la stânga la dreapta: Orange, Moldcell, Unité (Moldtelecom)
Totuşi, o decizie a autorităţii române de reglementare în domeniul telecomunicaţiilor ar putea ajuta reţelele mobile din România să mai recupereze din decalaj: de exemplu Vodafone a sărit rapid de la 50 la 90 la sută acoperire (din populaţie), prin lansarea serviciilor 3G în banda de 900Mhz (folosită până acum doar pentru convorbirile de voce GSM).
Iar în timp ce românii preferă să-şi optimizeze vechile tehnologii, moldovenii se gândesc deja la 4G. Pe 11 iulie, în scuarul Teatrului de Operă şi Balet din Chişinău, Orange a efectuat o demonstraţie publică a tehnologiei LTE (Long Term Evolution), care suportă serviciile de generaţia a patra.

6: Socializarea, bat-o vina.
Reţelele sociale sunt foarte populare în Republica Moldova. Aşa de populare încât Primăria Chişinău, de pildă, a fost nevoită să le blocheze, pentru că angajaţii petreceau prea mult timp socializând pe Odnoklassniki, VKontakte sau Faces. Aceasta din urmă, Faces.md, este cea mai accesată reţea de către vorbitorii de română, dar şi cea mai controversată. În ultimul an a fost blocată în două rânduri din cauza conţinutului neadecvat (a scăpat un porno făcut de amatori), motiv pentru care şefii de la Bucureşti s-au hotărât să o mute cu totul în afara Moldovei – de aici şi schimbarea de domeniu, Facesmoldova.com (Faces este o filială a grupului Neogen).

7: “Moldovenii investesc în televiziune sume mai mari decât românii”
Ceea ce le permite să facă producţii impresionante. Este concluzia lui Dan Negru după finala de la “Fabrica de staruri”, un show de talente similar cu Megastar, care l-a avut pe prezentatorul român ca protagonist. “Prime” (reţeaua a doua naţională, moştenitorul Ostankino) i-a plătit lui Negru un onorariu de 12 mii de euro pe ediţie, iar asta nu e nici măcar prima experienţă a unui vedete din România cu televiziunile de peste Prut. Anul trecut, Andreea Raicu a prezentat acelaşi show, aflat la sezonul de debut, pentru care, spun ziarele colorate, ar fi încasat în total o sută de mii de euro.
Mai interesant este că Dan Negru va reveni la Chişinău pentru alte două producţii la canalul Prime, dacă negocierile cu moldovenii ajung la bun final.

sursa: smash.ro

Directorul revistei „Fashion VIP”, Valentina Luchian, a trăit un miracol!

După ce a căzut de pe stâncă i-a apărut o cruce pe corp!

Incredibil, dar adevărat! Valentina Luchian, directorul revistei „Fashion VIP” şi realizatoarea emisiunii televizate „VIP” a căzut de pe stâncile abrupte ale Orheiului Vechi şi nu s-a ales cu nicio zgârietură! Mai mult, la câteva ore după căzătură, aceasta a descoperit pe coapsa stângă o vânătaie clar conturată, în formă de cruce.

A căzut de pe o stâncă şi nu s-a ales cu nicio zgârietură

Minunile există nu doar în basme şi telenovele, iar lucrurile paranormale se pot întâmpla oricui. Valentina Luchian spune că nu credea până acum în fenomene şi miracole, însă întâmplarea de săptămâna trecută a făcut-o nu doar să-şi întărească credinţa în Dumnezeu, dar şi să fie sigură de existenţa puterilor nepământeşti. „Am căzut de pe nişte pante foarte periculoase, m-am rostogolit neputincioasă printre pietrele enorme ale stâncilor Orheiului Vechi şi, totuşi, am rămas nevătămată. Aveam în mână o icoană de sticlă, pe care am scăpat-o şi nu s-a stricat”, mărturiseşte, impresionată de propria-i întâmplare, Valentina. Credinţa în Dumnezeu a avut-o dintotdeauna, însă de trei ani încoace, de la decesul tatălui său, ea merge în fiecare duminică la biserică, făcându-şi din aceasta un obicei de suflet. Iar atunci când are un pic de timp liber, vizitează mănăstiri din diferite zone ale Moldovei. „Am fost la Orheiul Vechi în vara acestui an, însă îmi doream neapărat să ajung şi toamna, ca să văd peisajul minunat de acolo. Aşa că sâmbăta trecută am profitat de timpul frumos de afară şi am mers acolo, la Mănăstirea lui Bosie, aflată mai sus de apa Răutului, la o altitudine de 20-30 de metri. E un lăcaş deosebit, chiar dacă deja nu mai funcţionează. Ne-am rugat, am aprins lumânări, am făcut fotografii. Părea să fie o zi la fel ca şi celelalte”, povesteşte Valentina, care a mers în excursie cu Viorica Nagacevschi, fosta soţie a deputatului Vitalie Nagacevschi şi fotograful Iurie Răilean.

S-a oprit din cădere brusc, de parcă cineva ar fi ţinut-o

Pietrele erau foarte lunecoase, aşa că cei trei mergeau foarte atent pe cărăruşa îngustă. La un moment dat, din cauza unei mici sărituri, Valentina a alunecat, rostogolindu-se la vale. „Am căzut în prăpastie brusc, fără să-mi dau seama ce se întâmplă cu mine. Ţin minte doar că mă simţeam atât de neputincioasă şi mă gândeam că până aici mi-a fost, deja Dumnezeu era Cel care avea să hotărască ce va face cu viaţa mea. Nuştiu cum m-am oprit, însă apoi am simţit o linişte nemaipomenită, era ca şi cum aş fi înviat a doua oară”, mărturiseşte Valentina, căreia îi mai tremură vocea şi acum. „O vedeam ducându-se la vale şi mi se părea atât de mică, în comparaţie cu pietrele gigantice ale prăpastiei. Însă cum s-a oprit din căzătură şi a încetat sa mai alunece, nu pot să-mi explic. De parcă a ţinut-o cineva. Am ridicat-o de jos, întrebând-o dacă-şi simte mâinile şi picioarele, dacă nu şi le-a fracturat de tot. Este absolut extraordinar, dar nu avea nicio zgârietură! Nici măcar agitată nu era”, spune Iurie Răilean, prezent la faţa locului.

A descoperit pe picior o vânătaie în formă de cruce

Marea surpriză însă o aştepta seara, când a descoperit pe coapsa stângă o vânătaie cu un diametru de aproximativ 7 cm. Şi nu una oarecare, ci în formă de cruce, puternic conturată. „Mama a fost cea care a vazut că vânătaia alcătuia semnul crucii. În acel moment m-am simţit mult mai recunoscătoare lui Dumnezeu decât atunci când mă salvase de la acel grav accident. Mă gândeam că această vânătaie nu reprezintă decât o dovadă că El există şi că într-adevăr poate face minuni. Poveşti paranormale am auzit cu toţii, însă cine le crede?! Astfel, o dovadă este cea care face diferenţa dintre basme şi realitate. Mai mult decât atât, încercarea de a fotografia semnul respectiv s-a dovedit a fi zadarnică fiindcă marcajul dispărea din imagine”, spune Valentina. A doua zi, dis-de-dimineaţă, a plecat la biserică să povestească întâmplarea Părintelui Vlad Mihăilă de la „Sfânta Teodora de la Sihla”.

Contactat şi de noi, Părintele Vlad ne-a spus că miraculoasa întâmplare vine să demonstreze forţa Celui de Sus, iar datoria Valentinei este să povestească oamenilor cazul şi să arate semnul lăsat de Dumnezeu pentru a întări credinţa în El. „Valentina a fost cea aleasă, pentru că este o femeie inteligentă şi smerită. Dorinţa ei de a ajunge în acel loc sfânt a fost recompensată cu această cruce, care reprezintă dragostea şi încrederea lui Dumnezeu pentru ea. Nu este nicidecum o vânătaie de la căzătură. Acum, Valentina trebuie să ştie că rugăciunile ei vor fi mereu auzite şi să nu deznăjduiască niciodată în puterea Celui de Sus”, crede Părintele Vlad Mihăilă.

Stela DĂNILĂ

Îşi decorează casa doar cu obiecte hand-made

Indiferent ce confecţionează: coliere, inele sau obiecte de decor, Ludmila Sârghi pune în toate câte o bucăţică de suflet. Casa ei este plină de obiecte originale şi colorate, menite să alunge şi cea mai mică urmă de tristețe.

„Un creator adevărat lucrează cu ce găseşte prin casă”

Pasiunea ei, care „s-a născut într-o noapte, pe la ora trei”, va împlini zilele acestea un anişor. „De atunci am început să-i dedic fiecare clipă liberă pe care o am, multe idei şi mult suflet. Din start, termenul de „hand-made” îmi era absolut străin, apoi, rând pe rând am descoperit tehnici pe care le-am aplicat ulterior, iar astăzi am o bogată colecţie de rame pentru fotografii, oglinjoare, suporturi pentru lumânări, ceasuri de perete sau chiar obiecte utile: site pentru cernut, fundişoare de bucătărie, suporturi pentru vase fierbinţi sau farfurii decorate ”, ne împărtăşeşte tânăra artistă despre pasiunea ei. De curând, şi-a lărgit aria de confecţii, lucrând cu argila polimerică şi materialele textile. „ Nu e foarte complicat să lucrezi cu argila polimerică, e mai greu să găsesc ustensilele necesare prin Chişinău.  Un creator adevărat însă improvizează şi lucrează cu ce găseşte prin casă. Din textile fac diferite broşe, agrafe, bentiţe, foarte în vogă anul acesta”, mai spune Ludmila, care tocmai a terminat de confecţionat o minunăţie de broşă, pe care o va dărui unei prietene. „Lucrurile pe care le decorez, de obicei nu rămân pentru mult timp în casa mea. De cele mai multe ori, le dăruiesc, pentru că îmi face o plăcere enormă să-i bucur pe cei dragi cu lucruri personalizate şi deosebite, create cu mult suflet, cu mânuţele mele. Doar o parte din lucrări rămân să-mi coloreze casa”.

Creează obiecte-unicat din ziare şi farfurii

Pasiunea pentru obiectele hand-made o ţin pe Ludmila „în priză”. Ea îşi iubeşte fiecare lucruşor creat, pentru că fiecare din ele poartă o amprentă a personalităţii sale. „Nu este ceva ce îmi place să creez în mod deosebit. „Hand-made”-ul este un noţiune atât de largă şi adună atâtea tehnici şi idei, că nu mi-ar ajunge o viaţă să le încerc pe toate. Anume asta şi-mi place, că pot inventa şi crea mereu ceva nou,  chiar şi din lucruri vechi şi aparent neutilizabile. Pot fi create obiecte decorative din lucruri de prin casă: ziare vechi, sticle, farfurii, cutii. Eu, de exemplu, am creat mai multe ceasuri de perete din discuri de vinil şi chiar din farfurii,  am decorat borcănaşe metalice de la conserve şi am creat vaze pentru flori originale, am făcut suporturi pentru vase fierbinţi din ziare vechi, rame foto - din reviste, am decorat pahare şi le-am transformat în suporturi frumoase pentru lumânări. Totul depinde de noi, de creativitatea noastră şi de felul în care putem reinventa lucrurile”, este de părere fata.

Va începe mica afacere prin internet

Veselă, deschisă şi iubind culoarea, Ludmila este ferm convinsă că oamenii noştri ştiu să aprecieze obiectele de artă. „Este un mit faptul ca moldovenii nu apreciază lucrurile făcute manual. Dimpotrivă, foarte mulţi caută obiecte personalizate, deosebite, în special pentru cadouri. „Hand made”-ul este o formă mai modernă a artizanatului, a creaţiei populare, iar munca manuală a fost dintotdeauna apreciată. Un obiect creat manual valorează mai mult decât 100 de kitch-uri de la piaţă!”, crede Ludmila. Unica dezamagire a tuturor creatorilor de obiecte hand-made este că nu se câştigă bani din această îndeletnicire. „Ce poate fi mai frumos decât să faci ceea ce îţi place şi să mai câştigi bani pentru asta? Nu sunt şi nici nu am fost vreodată materialistă, dar necesitatea banilor nu o poate nega nimeni. Chiar şi pentru materia primă necesară cheltui foarte mult şi încep să mă gândesc că trebuie să acopăr cumva cheltuielile, mai ales că mulţi prieteni şi cunoscuţi care mi-au văzut lucrările mă tot întreabă dacă vând ceva. Poate voi face primii paşi în acest sens pe reţelele de socializare de pe internet. E mai greu să faci primul pas”, spune Ludmila.

Stela DĂNILĂ

Cum să ne alegem crema de faţă iarna?

Nu ne-a iertat deloc fenomenul: se face din ce în ce mai frig. Chiar foarte frig. Aş putea spune ger. Atunci pentru a va feri de frig, vă îmbrăcați mai gros, purtați căciuli, mănuși, fulare. Medicii dermatologi recomandă şi schimbarea cremei de faţă o dată la 6 luni pentru a evita ca pielea să se obișnuiască cu ingredientele și, astfel, produsul să nu mai dea rezultatele dorite. În plus, în sezonul rece, ar fi bine să optezi pentru o cremă intens hidratantă, ușor grasă, care să-ţi protejeze pielea de efectele neplăcute ale vântului rece.

Dar v-ați gândit și la pielea voastră? Nu neglijați această protecție normală iarna, căci și pielea voastră suferă.

Atunci când temperaturile scad, aruncați crema voastră obișnuită și alegeți una mai bogată, adevărată sursă de confort și delicatețe pentru epidermă. Dacă nu doriți un adevărat război rece cu pielea voastră, este timpul să cumpărați o cremă adecvată anotimpului rece.

Crema hidratantă trece la ora de iarnă

Pentru pielea normală şi mixtă, scăderea temperaturii este primul indicator care ne informează despre necesitatea folosirii unei creme mai bogate pentru pielea noastră. Pentru pielea uscată indicatorul este tot climatul. Dar, fiind mai delicate, ele simt direct schimbarea.

De ce să folosim o crema mai bogată, mai densă?

Iarna, frigul ne alterează filmul hidrolipidic și producția de glande sebacee încetinește. Rezultatul: pielea noastră, mai puțin grasă, devine mai puțin suplă, se deshidratează și devine mai uscată.

În plus, cum la nivel cutanat stratul cornos cunoaște o încetinire a fabricării de enzime, care asigură exfolierea naturală, pielea nu se mai înnoiește corect și devine mai îmbătrânită. De aceea este important să folosim produse de îngrijire mai grase, pentru a restaura protecția noastră cutanată încă de când dă frigul, oricare ar fi tipul nostru de piele.

Şi da, iarna pielea grasă trebuie să primească îngrijiri mai grase. Pe timp normal, aceste tipuri de piele cunosc o fabricare de sebuum excesivă, dar iarna, această protecție încetinește, provocând dezechilibre cutanate. Iarna este foarte important să hrănim pielea, chiar dacă este grasă.

Norocoasele care au pielea normală nu au probleme speciale, dar se pot gândi să nu se aplece asupra cremelor nutritive. Va asumați un mare risc. Căci dincolo de aspectul inestetic pe care l-ar putea avea pielea atunci când este supusă frigului, a nu avea grijă de pielea voastră iarna înseamnă a o face receptivă la tot soiul de agresiuni. Pe scurt, puteți să o sensibilizați pentru totdeauna.

Cum ne alegem crema de iarnă ?

A avea o cremă pentru fiecare anotimp nu este întotdeauna necesar. Iarna trebuie să punem accent mai ales pe îngrijiri nutritive, hrănitoare și compensatorii, dar acest tip de cremă poate fi folosit foarte bine primăvara de către pielea extrem de uscată. Trebuie pur și simplu să găsim îngrijirile cele mai bogate pe care să le folosim pe tot parcursul anului, chiar și pentru pielea grasă.

Diferența între creme pentru timp rece și cremele clasice

Termenul de „Cold Crem”, chiar dacă amintesc de frig și iarnă, nu înseamnă că este vorba de o cremă specială pentru iarnă. Aceste creme sunt suficient de hrănitoare și protectoare pentru a fi folosite iarna, dar pielea foarte uscată care va simți nevoia poate să le folosească chiar și vara.

Aşa că nu este cazul să vă achiziționați o astfel de cremă doar pentru că este iarna. Mai întâi trebuie să determinați tipul vostru de piele și să vă orientați către produsele corespunzătoare.

Mici sfaturi antifrig

Iarna, pentru a avea o piele frumoasă, trebuie să nu mâncăm foarte gras, ci să mâncăm bogat, divers, adică să nu ezităm să punem uleiuri bogate în salate, mai ales. Din punct de vedere al cosmeticelor, folosiți o cremă dimineața și una seara.

Şi nu voi obosi niciodată să repet: demachiați-vă chiar dacă este frig. În fiecare seara demachiați-vă! Şi nu uitați să vă îngrijiți mâinile și buzele cu produse ce conțin ceară de albine și unt de karite.

Fiți frumoase iarna asta! Fiți strălucitoare! Păstrați-vă un program bun de îngrijire și fiți atentă la orice semnal pe care vi l-ar putea da pielea în anotimpul rece.